Va place tangoul?

by stefanadmin · Published 14/07/2015 · Updated 07/08/2015

Propun in perioada estivala un buchet de tangouri. Incepand cu memorabilul dans din filmul “Shall we dance?” interpretat de indragitii actori Jennifer Lopez si Richard Gere, plin de pasiune si de sentimente nemarturisite, vom urmari apoi “Milonga Brava” (“Tango elegance”) de Francisco Canaro, un dans al bucuriei interpretat de Roxana Suarez si Sebastian Achaval, apoi “Forever Tango”, un dans sensual si insinuant dedicat lui Evaristo Carriego (o alta legenda a genului), interpretat de Carlos Gavito si Marcela Duran, pasiunea netinand seama de varsta (recunoaste cineva in prezentatoare pe incantatoarea actrita si dansatoare Leslie Caron din filmele anilor ’50 “Un american la Paris”, “Lilly”, “Gigi”si multe altele); urmeaza apoi un romantic “Tango in Ebony” de o mare incarcatura sentimentala, o plutire si un zbor, interpretat de Mario Caiazza si Daniela Kizyma si apoi un clasic “No hay tierra como la mia” interpretat de asemenea cu multa eleganta si ritm tot de Roxana Suarez si Sebastian Achaval. Buchetul se intregeste cu o milonga antrenanta dansata cu multa virtuozitate de Miguel Zotto si Daiana Guspero si cu pasionalul “Assassin’s Tango” de John Powell.
Se spune ca tangoul reprezinta insasi viata, intruchipand bucuria de a trai, dragostea, iubirea sau despartirea. Frumusetea melodiilor, a ritmului si coregrafiei, eleganta, mergand de la miscarea lenta, insinuanta si pasionala, pana la cea avantata, de o mare virtuozitate, a facut ca in cei peste 125 ani de la aparitia sa (in zona River Plata dela granita dintre Argentina si Uruguay), tangoul sa cucereasca inimile tuturor , devenind un ritm indragit si intens practicat ca dans de societate sau de spectacol (in popularele “Ballrooms” sau in concursuri) atat in America latina cat si in intreaga lume. Spicuind postarile pe internet ale ascultatorilor si spectatorilor, intelegem de ce gasim afirmatii ca “sunt mandru ca sunt argentinian” sau ca tangoul reprezinta un indemn la a trai viata la intensitate maxima, pretuind clipa, intrucat nu stim niciodata ce surprize ne va aduce ziua urmatoare.