“Despre vocatie” de Karyn Maria Taulescu

by stefanadmin · Published 15/05/2015 · Updated 15/05/2015

Pornind de la explicatia din dex, vocatia este o aptitudine, o chemare, o predispozitie pentru un anumit domeniu de activitate sau pentru o anumită profesie. Ceea ce mi se pare alarmant este faptul ca din ce in ce mai multi adulti nu stiu ce vor, ce isi doresc si ce pot face cu adevarat implinitor in propria viata. Si ajung sa fie atat de debusolati incat isi reprima orice chemare pana cand sufletul lor devine bolnav.

Oamenii nu se cunosc pe sine, ei stiu doar cum trebuie sa fie sau sa devina pentru ca societatea le-a creat etaloane. Imi amintesc ca generatia mea a fost plina de economisti, doctori si juristi (si eu am facut dreptul). Inca de pe vremea aceea ma intrebam ce se intampla cu celelalte profesii? Chemarea mea interioara din acea perioada era sa vad si sa cunosc lumea. Daca as fi raspuns acestei chemari cu siguranta viata mea ar fi fost acum alta chiar daca as fi urmat aceeasi vocatie. Fericirea este optionala si se invata.

Cunoasterea vocatiei aduce o schimbare puternica, caci este raspunsul unei chemari launtrice a fiintei, a naturii divine din fiecare. Cel ce isi cunoaste vocatia nu mai poate urma succesului oferit de societate, bucuria sa este dincolo de orice etalon. Un astfel de om traieste prin profesie, iar aceasta devine comoara cea mai de pret.

Oamenii se afla pe posturi care nu le corespund, de aceea randamentul lor profesional este mic. Un om creativ nu poate fi un bun luptator, nu poate avea un post de conducere, nu se poate ocupa de negocieri, in schimb poate fi un briliant in ceea ce priveste realizarea unui proiect.

Pe de alta parte daca femeile nu ar mai fi in competitie, natura lor naturala intuitiva ar servi creatiei, vindecarii si educatiei, unde ar excela pe deplin si ar realiza vindecarea intregii societati. Barbatii daca nu ar mai provoca si manipula, daca ar fi focusati pe excelenta solaritatii naturale de a construi, de a organiza, de a cuceri noi orizonturi ale cunoasterii prin intelepciune si vointa, ar realiza baza unei societati evoluate si nu ruinarea ei.

Ganditi-va la invatatorii care nu au vocatie. Cum va simtiti ducand copii la acea scoala? La un medic fara vocatie, la un preot fara vocatie, la un sofer de taxi si lista poate continua.

Lipsa unei bune directii in educatie conduce la dezorientare si la o societate bolnava, fara specialisti. Lipsa unei mame cu vocatie conduce de asemenea societatea catre declin.

Este necesar ca atat mamele cat si invatatorii sa deprinda si cunoasterea spirituala alaturi de vocatie. Aceasta realizare ne va aduce in viitor premiza ca multe spirite elevate sa doreasca sa revina pe Pamant iar vibratia acestuia sa creasca, aducand pace, iubire si prosperitate tuturor! Scolile au nevoie de invatamant spiritual si nu de dogma.